Prezentare de carte
Grigorie al Nyssei, Părinte capadocian din secolul IV, supranumit „coloană a ortodoxiei” la Conciliul de la Constantinopol din 381, este considerat de către cercetători drept cel mai speculativ dintre Capadocieni și totodată fondatorul misticii creștine.
Citind scrierile acestui Părinte al Bisericii ni se pare că suntem invitați să privim teologia creștină dintr-o perspectivă diferită, în care aspectul muzical are o semnificație deosebită.
Muzica reflectă transformările sociale curente, din timpul nostru, tocmai pentru că ea deține o mulțime de „puncte de contact” și însușiri: dispune de un cod expresiv propriu și multiform, provoacă emoții, trezește amintiri, transmite ceea ce cuvintele și conceptele nu reușesc să exprime în pofida raționalității lor. Prin impalpabilitatea, invizibilitatea și specificitatea ei, muzica dă naștere unui farmec ce îl încătușează pe om, apropiindu-l de lumea lăuntrică și aducându-l în pragul inefabilului.
Pentru Grigorie al Nyssei, muzica este o formă a vocii unice a lui Dumnezeu, căci primul contact dintre Creator și creaturi are loc prin intermediul sunetului, în armonia și în tonalitatea vocii divine („Dumnezeu a zis…”); iar această voce rămâne întipărită în adâncul ființei umane ca năzuință și chemare la simfonia creației.
Cartea de față demonstrează cum muzica, respectiv harmonia, reprezintă o cheie de lectură a creației – cosmos și om –, dar și o metaforă prin care Episcopul Nyssei indică drumul vieții virtuoase al creștinului.
Fără a fi un profesionist în ale muzicii, părintele Bisericii apare convins că în univers există o muzică nu doar metafizică, ci o muzică reală, compusă din sunete, o „armonie muzicală” perfect construită, deși vorbește despre ea cu un limbaj adesea metaforic, din moment ce nu dispune de mijloace pentru a o verifica empiric: Dumnezeu este asemenea unui „muzician”, iar creația Sa este asemenea unui cântec. Această descoperire se poate verifica în antropologia și spiritualitatea autorului nostru.
Episcopul Nyssei descrie creația ca pe o operă de artă a Marelui Armonizator: Dumnezeu a creat întregul univers armonizând și unind o diversitate de elemente, ca într-un cântec al unei chitări, folosindu-se de „plectrul” Înțelepciunii Sale, Cuvântul. Omul, ca parte a creației și creat după chipul Armonizatorului Divin, reflectă în el însuși aceeași armonie, frumusețe, unitate, dar și o muzică reală, adevărată. Însăși viața virtuoasă este asemenea unui cânt de laudă adus Creatorului.
Chiar dacă păcatul a frânt acordul creației, reprezentat prin dansul naturii îngerești împreună cu natura umană, Cristos, prin crucea Sa, a reunit cele patru dimensiuni ale universului, devenind El însuși Corifeul care conduce de acum „hora” creației pe deplin armonizată spre synphonia eternă, de laudă și mulțumire adusă lui Dumnezeu.
Cecilia Mariana Flueraș s-a născut în Cluj-Napoca. Este soră în Congregația Surorilor Maicii Domnului. A studiat muzica la Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, iar după 1990, Teologie / Spiritualitate Patristică la Institutul Pontifical Oriental din Roma. Predă Patrologia la Facultatea de Teologie Greco-Catolică a Universității Babeș-Bolyai și Cânt bisericesc la Seminarul Teologic „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca. Lucrarea de doctorat, Grigorie al Nyssei, Harmonia mundi, harmonia hominis. Muzică, moștenire clasică și teologie, relevă cercetările autoarei în scopul identificării unor elemente formative, valabile pentru cele două domenii atât de diferite: muzică și teologie patristică.
Recent Comments